Localnicii din Mărgineni s-au întors la casele lor distruse de ape

Localnicii din Mărgineni, judeţul Bacău, încearcă să-şi revină după ce furia apelor s-a
abătut asupra lor. Autorităţile au început vaccinarea oamenilor şi curăţarea fântânilor.

A pierdut tot în numai cateva ore. Are 68 de ani şi trebuie să o ia de capăt. Este una dintre sutele de poveşti ale sinistaţilor din Mărgineni. "Am muncit degeaba toată vara, a venit apa asta nenorocită şi uite ne-a nenorocit de tot", spune tanti Lucreţia.

Au fost suficiente câteva clipe. Viitura a pus totul la pământ."Un ceas a ţinut, ştii cum venea pe drum. Valuri. Mă uitam de după perdeaua aia din pod", povesteşte bătrâna.

"După ce şi-a pierdut grădina, păsările şi toate lucrurile, doamna Lucreţia va continua să muncească pentru a supravieţui. "Mă mai duc cu ziua prin sat, am fost la prăşit, mai iau la cules un ban, pensie puţină, trei milioane jumătate cu ce să trăieşti. E greu, greu tare", spune tanti Lucreţia.

6.000 de români şi-au încheiat poliţe obligatorii de asigurare a locuinţelor

Doar şase mii de români şi-au încheiat până acum poliţe obligatorii de asigurare a locuinţelor. Autorităţile speră ca numărul lor să crească odată cu întoarcerea oamenilor din concedii. Toată lumea ar trebui să-şi asigure locuinţele până la finalul anului.

La două săptămâni de când asigurarea locuinţelor a devenit obligatorie, doar 5.588 de români au încheiat astfel de poliţe. Până la sfârşitul acestui an toţi proprietarii de locuinţe din România vor trebui să aibă asigurare.

Suma asigurată este cuprinsă între 10.000 şi 20.000 de euro. Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă cuprinsă între 100 şi 500 lei.

Prima obligatorie este de 20 euro în cazul locuinţelor tip A, care au structura de rezistenţă din beton armat, metal şi lemn. În cazul locuinţelor tip B, cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale slab rezistente la intemperii, prima de asigurare este de 10 euro.

Legea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe prevede acoperirea a trei riscuri majore: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren.
 

3.000 de gospodării şi 70 de localităţi din Covasna au fost afectate de inundaţii în iulie

Prefectura judeţului Covasna a dat joi publicităţii bilanţul inundaţiilor din luna iulie, în urma cărora au fost afectate 70 de localităţi şi aproape 3.000 de gospodării.

O femeie a murit în comuna Belin după ce a fost luată de viitură, 43 de persoane au fost evacuate şi au fost afectate 70 de localităţi, 252 de locuinţe, dintre care două în pericol de prăbuşire, 2.809 gospodării au fost inundate, la fel şi 21 de obiective social economice, 3.523 de hectare de teren arabil şi 1.343 de hectare de păşuni şi fâneţe.

De asemenea, au mai fost afectate 3,5 kilometri de reţea de apă potabilă, 1.446 de fântâni, aproximativ 10 kilometri de drumuri naţionale, 26 de poduri şi 83 de podeţe, precum şi 26 de kilometri de construcţii hidrotehnice.

În luna iunie, valoarea pagubelor a fost estimată de autorităţile locale la 15 milioane de lei, speranţa autorităţilor fiind că vor primi sprijin de la centru pentru a înlătura efectele inundaţiilor.
 

Avertizare cod galben de inundaţii pe Prut până sâmbătă la ora 15.00

Hidrologii au ridicat joi codul portocaliu de pe sectorul Oroftiana-Rădăuţi al râului Prut, pe care au instituit cod galben până sâmbătă la ora 15.00, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). 

Hidrologii au emis o atenţionare cod galben pe râul Prut sectorul Oroftiana-Rădăuţi Prut şi pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor: Tur, Crasna, Barcău, Crişul Negru, Crişul Alb, Olt (sector Podu Oltului-Hoghiz) aferente judetelor Satu Mare, Bihor, Argeş, Braşov şi Botoşani.

Avertizarea este valabilă în intervalul 29 iulie, ora 14.00 - 31 iulie, 0ra 15.00.
 

PSD cere demisia ministrului Agriculturii

Senatorul PSD, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat joi că social-democraţii solicită "în regim de urgenţă" demisia ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, pe motiv că ar fi depăşit de situaţia privind efectele inundaţiilor asupra culturilor şi a sprijinului acordat fermierilor.

"Vom propune un pachet legislativ pentru reglarea situaţiei din agricultură, dar până atunci cerem în regim de urgenţă demisia ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, pentru că este totalmente depăşit de situaţie", a cerut Vasilescu.

PSD a făcut o analiză a efectelor inundaţiilor şi a prezentat o serie de pierderi în ceea ce priveşte agricultura. "Producţia de grâu este cu 40% mai mică decât cea estimată pentru anul 2010 din următoarele motive: neexecutarea la timp a tratamentelor fitosanitare, ploi prelungite şi repetate în perioada de recoltare, neasigurarea unei cantităţi minime de motorină pentru uscarea grâului recoltat, nepunerea în aplicare a planului Primul Siloz", a expus Vasilescu.

Ea a precizat că specialiştii social-democraţi îi sfătuiesc pe fermieri să nu vândă grâul în acest moment şi să mai aştepte câteva săptămâni. "Grâul are acum un preţ mic. Noi îi sfătuim pe fermieri să nu vândă grâul deoarece preţul la grâu va creşte în câteva săptămâni. Producţia de grâu din Rusia, Ucraina şi ţările vecine este compromisă datorită secetei şi nu există presiune pe piaţă", a spus senatorul PSD.

De asemenea, Olguţa Vasilescu a susţinut că în producţia de rapiţă sunt pierderi între 30% şi 60% din cauza scuturării boabelor. Totodată, senatorul PSD a spus că "majoritatea culturilor de legume, şi în special cele de tomate, au fost compromise în ultimele două săptămâni, iar consecinţele se văd pe piaţă unde preţul pentru kilogramul de tomate a sărit la patru lei".
 

Locuitorii din Mărgineni nu pot intra în case din cauza apei

Peste 200 de locuitori din Mărgineni, Bacău, au făcut încă o noapte albă. Din cauza apei ce depăşeşte jumătate de metru, oamenii nu au putut intra încă în case. Unii au dormit la rude, iar alţii şi-au improvizat adăposturi pe unde au putut, aproape de casele distruse.

Oamenii din Mărgineni şi-au petrecut noaptea trecută păzind casele distruse. "Îţi mai vine a dormi acuma? Sau a mânca? Unde mai intră mâncarea şi somnul ăsta, unde? Sunt pe drumuri. Am rămas cu cizmele în picioare, atât, şi cu pantalonii pe care i-am schimbat", spune un localnic.

Autorităţile spun că va mai dura până când toată apa va fi scoasă din localitate şi oamenii se vor putea întoarce la casele lor. "Deocamdată ei, de aseară, au fost evacuaţi, au fost cazaţi pe la rude li s-a pus la dispoziţie la liceul PTTR sala de sport .Toţi sunt cazaţi pe la vecini, nu se poate locui înăuntru", a declarat Marcel Şolot, primarul comunei Mărgineni.

Un om a murit şi aproape 400 de case au fost distruse în urmă cu două zile în judeţul Bacău, în urma unei viituri.
 

Drumul si europarlamentarul din Câmpulung

Eu, personal, nu pot sa concep faptul ca poate exista atata nepasare din partea autoritatilor, in special din partea domnului europarlamentar Fologea Marinica, care trece zilnic pe langa aceasta zona si se comporta ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Pamantul a inceput sa alunece de aproximativ 2 luni, drumul continua sa se darame, iar in cel mai scurt timp cartierul Marcus o sa fie izolat de oras. Oare cat timp trebuie sa mai asteptam masurile necesare pentru repararea drumului? Pana cand nici macar o masina de interventie nu o sa mai poata ajunge aici?

Guvernul alocă alte 45 de milioane de lei pentru zonele afectate de inundaţii

Guvernul a alocat miercuri 30 de milioane de lei pentru judeţele Iaşi, Tulcea, Harghita şi Covasna, afectate de inundaţii, şi 15 milioane de lei pentru stabilizarea unei zone aflate între localităţile Malu cu Flori şi Pucheni din judeţul Dâmboviţa, unde au avut loc alunecări de teren.

Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, până în prezent au mai fost alocate 72 de milioane de lei din Fondul de mediu pentru trei investiţii.

"Înainte de inundaţii am luat decizia de a aloca 438 milioane lei în următorii trei ani, din Fondul de mediu, pentru prevenirea inundaţiilor. Anul acesta vom da cei mai mulţi bani pentru prevenirea inundaţiilor din 1990 încoace, aproape 900 milioane lei - cu aceste 30 milioane lei " a mai spus ministrul.

Borbely a anunţat că Ministerul Mediului a finalizat Strategia de prevenire împotriva inundaţiilor 2010 - 2035, urmând ca aceasta să fie discutată în şedinţă de Guvern.

Tornadă în localitatea arădeană Sânleani

Dacă în Moldova apele distrug casele, în vestul ţării tornadele fac prăpăd. În această seară, peretele unei sere din apropiere de Arad a fost smuls şi purtat în aer câţiva zeci de metri.

Acelaşi fenomen a pus la pământ o cruce de beton, iar oamenii spun că au avut noroc că vijelia nu a trecut prin sat.

Câmpul de la marginea satului arădean Sânleani este în paragină după trecerea unei tornade. Peretele unei sere, înalt de zece metri, a fost smuls şi făcut bucăţi. Oamenii s-au speriat, dar se bucură că tornada nu a trecut prin sat.

Şi crucea de ciment de pe marginea drumului a fost culcată la pământ.
 

Măgura după potop: oameni fără case, fără animale şi culturi agricole

Inundaţiile au afectat grav comuna băcăuană Măgura. Oamenii au rămas fără bunuri.

Apele s-au retras dar au lăsat în urmă sute de familii fără locuinţe, mobilă, animale şi fără culturile agricole.

La două zile după potop, localnicii din comuna Măgura trebuie sa ia viata de la capăt, chiar dacă cei mai mulţi dintre ei nu au casele asigurate şi nu au bani de reparaţii. Deşi apa a stat în casele şi curţile oamenilor până în această dimineaţi, localnicii susţin că nu au primit niciun ajutor.

"Tot ce e în casă absolut tot, tot, gardul toţi pereţii sunt sparţi toţi în casă, e distrus totul, n-avem asigurare. Nu a venit nimeni, apa a stat până azi dimineaţă aicea am anunţat pompierii, nu a venit niciunul, nu a venit nici primarul, a trecut la deal, la vale, nu a oprit odată aici", povesteşte Ioan Chiţu, unul dintre sinistraţi.

Încă de la primele ore ale dimineţii oamenii din Măgura s-au apucat de treabă, pentru a înlătura urmele potopului. "Toată apa în casă a intrat nu am mai găsit nimic. S-au dărâmat şi pereţii", spune o săteancă.

Sute de case din comuna Măgura au fost inundate la începutul acestei săptămâni, apa depăşind un metru.
 

Avertizare cod portocaliu de inundaţii pe Prut până joi la ora 15.00

Hidrologii au instituit cod portocaliu de inundaţii pe râul Prut, sectorul Oroftiana-Rădăuţi Prut, în judeţul Botoşani până pe 29 iulie, ora 15.00.

Hidrologii au emis şi o atenţionare cod galben pe râul Siret aval Drăgeşti aferent judetulu Bacău.

În acelaşi timp, se menţine codul galben pe râurile: Tisa cu afluenţii Iza şi Vişeu- aferente judeţului maramureş, Tur cu afluenţii săi Turt, Valea Rea, pe Someşul Mic cu principalii afluenţi (Someşul Cald, Gadalin, Aghireş, Luna, Fizeş), Bistriţa cu afluenţii săi (Dipsa, Budac, Bârgău, Bistriţa Bârgăului), Lapuş cu afluenţii săi (Firiza, Cavnic, Suciu), Barsau, Someş aval Dej (Almas, Agrij), pe Crasna, Barcău, în bazinele superioare ale râurilor: Crisul Repede, Crisul Alb amonte Gurahont, Aries, Gurghiu, Niraj, Târnava Mare, Târnava Mică, Olt superior şi mijlociu cu afluenţii săi (Homorodul Mare, Homorodul Mic, Raul Negru, Covasna, Baraolt, Varghis, Sercaia).

Avertizările sunt valabile în intervalul 28 iulie, ora 15.00 - 29 iulie, 0ra 15.00.

150 de familii dintr-un sat din Maramureş, izolate din cauza inundaţiilor

Viiturile de săptămâna trecută au făcut prăpăd în Maramureş. Un cătun cu peste 150 de familii din comuna Poienile de Sub Munte este în continuare izolat. Puhoaiele au distrus drumul de acces către centrul comunei, iar pentru localnici singurul punct de legătură cu lumea este un pod care poate fi traversat doar pe jos.

Izolate din cauza inundaţiilor, cele peste 600 de persoane din cătunul Kvaşniţa din Maramureş sunt nevoite să meargă pe jos peste şase km până la magazinele din centrul comunei pentru a se putea aproviziona. Toate podeţele care legau cele două maluri ale pârâului din localitate au fost măturate de ape.

"O ambulanţă nu poate ajunge în acest moment la case pentru că trebuie mers pe jos. Nu se poate. Drumul este rupt în mai multe locuri, Doamne fereşte să fie vreun incendiu", atenţionează Ştefan Oancea, primarul comunei Poienile de Sub Munte.

Oamenii se aventurează acum pe podeţe improvizate din bârne de brad, pe care fac echilibristică.

Autorităţile locale sunt depăşite de situaţie şi nu găsesc resurse financiare pentru reparaţii. Primăria speră să obţină bani din fondul Solidaritatea al Guvernului. Doar aşa ar reuşi să repare drumul înainte de începerea anului şcolar.
 

Un sat din Alba a rămas izolat după inundaţiile de marţi

Peste 300 de persoane din Gârbova de Sus au rămas astăzi izolaţi pentru câteva ore după ce drumul care îi desparte de localităţiile vecine şi de drumul naţional a fost distrus de ape.

Ploile abundente căzute în ultimele 24 de ore au făcut din nou ravagii în Alba. Cele aproximativ 130 de familii care locuiesc în Gârbova de Sus au rămas izolate din punct de vedere a traficului rutier ca urmare a ruperii drumului comunal de către o viitură produsă azi-noapte pe Valea Gârbova. Localnicii au spus că nu au mai văzut debitul apei aşa crescut.

După câteva ore în care au intervenit în zonă, autorităţile locale au reuşit să limiteze eroziunea prin întărirea malului cu piatră şi amenajeze un drum provizoriu. În urma ploilor de noaptea trecută Valea Aiudului a ieşit din matcă pe o porţiune întinsă, însă nu au fost inundate gospodării.
 

Zeci de gospodării au fost inundate în comuna ieşeană Valea Seacă

O viitură puternică de peste doi metri formată pe pârâul Conţească a inundat 56 de gospodării în comuna ieşeană Valea Seacă, peste 100 de persoane fiind evacuate, marţi dimineaţă, timp de câteva ore, a declarat, primarul din localitate.

Potrivit primarului Valeriu Boboc, inundaţiile s-au produs în satul Conţeşti, unde apele au mai provocat distrugeri semnificative atât în anul 2008, dar şi la sfârşitul lunii iunie 2010.

"Din cele 56 de gospodării, 25 sunt afectate mai tare. Lucrăm la evacuarea apei, iar apoi se vor face evaluări pentru a stabili dacă a fost afectată structura de rezistenţă. Înainte de formarea viiturii, am evacuat peste o sută de persoane", a declarat primarul Valeriu Boboc.

Acesta a mai spus că toate fântânile din satul Conţeşti au fost afectate
 

Sute de gospodării sunt inundate şi două drumuri închise în Covasna

Ploile abundente care au căzut în judeţul Covasna au dus, marţi, la blocarea a două drumuri naţionale şi la inundarea a aproape 800 de gospodării din mai multe localităţi.

Potrivit Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP), DN11B este blocat, din cauza surpării versanţilor la km 13+ 500m, respectiv la km 18+300m şi se lucrează la curăţarea drumului, dar având în vedere că stratul de pământ care acoperă carosabilul este destul de gros şi există pericolul alunecării de pământ de pe versanţi şi în alte locuri, poliţiştii recomandă ca rută ocolitoare Tg. Secuiesc- Tuşnad- Cozmeni. Şi DN2D este închis circulaţiei din cauza alunecărilor de pământ de pe versanţi la Tulnici (judeţul Vrancea).

În urma ploilor au fost inundate şi aproape 800 de gospodării, iar conform rapoartelor operative, trimise de către Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă în cursul zilei de marţi, au fost inundate 760 de gospodării din comuna Băţani, Catalina, Baraolt - cu 300 de gospodării inundate, Brăduţ, Moacşa, Micfalău, Arcuş şi Estelnic, DC 45, DC 47 au fost afectate prin spălare, la fel şi patru poduri şi malurile pârâurilor Baraolt şi Ozunca pe aproximativ 2 km.

Oraşul Baraolt are în prezent 300 de gospodării inundate şi tot atâtea fântâni, iar DJ 122 este inundat pe o lungime dee 300 de metri şi este greu practicabil.Şi la Estelnic au fost inundate în jur de 320 gospodării, două podeţe au fost rupte şi aproximativ 200 de fântâni afectate.

Pentru limitarea şi înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase acţionează Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă şi cetăţenii.În momentul de faţă, Detaşamentul de Pompieri Sf. Gheorghe intervine pentru asanarea apei din gospodăriile populaţiei din localitatea Lunca Ozunului.
 

Circulaţia este îngreunată pe DN2, în apropriere de Adjud

Din cauza apei scurse de pe câmp pe suprafaţa carosabilă, traficul auto pe DN2 se desfăşoară la această oră îngreunat la kilometrul 223, la ieşirea din Adjud către Focşani (la 6 kilometri faţă de Adjud), informează centrul Infotrafic.

Prima bandă de circulaţie este inundată pe sensul spre Focşani, pe o porţiune de aproximativ 100 de metri.

Poliţiştii le recomandă şoferilor să adapteze viteza la condiţiile de drum.
 

Furtuni puternice pe litoral şi în Ialomiţa

Furtună puternică luni seara la malul mării. Vântul şi ploaia au măturat litoralul de la Mangalia până în Constanţa. Şi la Slobozia a fost vreme rea. Sistemul de canalizare al oraşului, vechi de 40 de ani, nu a mai făcut faţă ploii torenţiale, iar străzile au fost inundate.

Furtuna de luni seara a spulberat zeci de umbrele de pe plajă, iar circulaţia s-a desfăşurat cu greutate din cauza nisipului adus de vânt. În largul mării, rafalele au atins chiar şi 70 de kilometri pe oră.

Şi la Slobozia, în judeţul Ialomiţa, după o zi în care temperaturile au urcat până la 32 de grade Celsius, spre seară, norii negri au acoperit oraşul, iar pe alocuri s-a produs şi grindină.

După doar 20 de minute de ploaie, mai multe străzi din Slobozia au fost inundate, iar traficul a fost dat peste cap.


Pe câteva străzi, serviciul de cablu şi curentul electric au fost întrerupte timp de o oră.
 

Atenţionare hidrologică cod galben pe râurile din nordul şi centrul ţării

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o atenţionare cod galben valabilă în intervalul luni, ora 19.00, marţi, ora 22.00. Bazinele hidrografice afectate sunt Tisa, Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş, Bistra (afluent al Timişului), Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa.

În intervalul menţionat sunt vizate creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenţie, cu scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu efect de inundaţii locale.

Se instituie cod galben pe râurile: Tisa cu afluenţii Iza şi Viseu, Tur cu afluenţii săi Turt, Valea Rea, Someşul Mic cu principalii afluenţi (Someşul Cald, Gadalin, Aghireş, Luna, Fizeş), Bistriţa cu afluenţii săi (Dipsa, Budac, Bârgău, Bistriţa Bârgăului), Lăpuş cu afluenţii săi (Firiza, Cavnic, Suciu), Someş aval Dej (Almaş, Agrij), bazinele superioare ale râurilor: Barcău, Crişul Repede, Crişul Alb, Arieş, Gurghiu, Niraj, Târnava Mare, Târnava Mica, Jiu amonte Sadu şi afluenţii săi (Gilort, Amaradia), Olt superior şi mijlociu cu afluenţii săi (Homoroade, Râul Negru, Covasna, Baraolt, Varghiş, Sercaia, Sălişte, Arpaş, Cibin, Hârtibaciu, Lotru, Olteţ), Vedea, Argeş (Râul Doamnei, Valsan, Râuşor, Dâmboviţa), Ialomiţa (Ialomicioara, Bizdidel, Slănic, Prahova, Teleajen, Cricovul Sărat), Buzău (Basca Mare, Basca Mică, Basca Chiojdului).
 

Atenţionare cod galben de ploi torenţiale în nordul şi centrul ţării

Meteorologii au emis o atenţionare cod galben de inundaţii valabilă în 22 de judeţe de luni, ora 18.00 până marţi, ora 18.00.

În intervalul menţionat în Transilvania, Maramureş şi zona Carpaţilor Orientali şi Meridionali vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Cantităţile de apă vor depăşi local 20-25 de l/mp şi izolat 50-60 de l/mp. Vântul se va intensifica temporar în timpul ploilor şi izolat vor fi condiţii de grindină.

Cantităţi importante de apă se vor înregistra şi în Câmpia Română, Dobrogea şi Moldova, dar pe arii mai restrânse.
 

CJ Iaşi sprijină financiar judeţul Botoşani afectat de inundaţii

Consiliul Judeţean Iaşi va aloca aproape 50.000 euro judeţului Botoşani în urma unui apel umanitar al autorităţilor botoşănene prin care s-a solicitat sprijin pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse la sfârşitul lunii iunie 2010.

Potrivit purtătorului de cuvânt al CJ Iaşi, pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a fost inclus un proiect de hotărâre care prevede alocarea a 200.000 lei către Consiliul Judeţean Botoşani, fondurile provenind din fondul de rezervă al instituţiei ieşene.

În apelul autorităţilor botoşănene se precizează că inundaţiile din perioada 28 iunie - 1 iulie 2010 au afectat peste 2.500 de gospodării din 43 de localităţi şi mii de hectare de terenuri agricole.

Consilierii judeţeni ieşeni vor mai aloca alţi 10.000 euro pentru a sponsoriza trimiterea în tabere a 100 de copii din Săuceşti (judeţul Bacău) şi Dorohoi (judeţul Botoşani) pentru o perioadă de şapte zile. Cele două localităţi au fost grav afectate de inundaţii, în Dorohoi fiind înregistrate şase decese.
 

O sută de gospodării din Covasna au fost inundate

În jur de o sută de gospodării din satele Lisnău şi Lisnău Vale din comuna Ozun, judeţul Covasna, au fost inundate duminică seara, iar în localitatea Sita Buzăului apa care coboră de pe versanţi a făcut ca circulaţia pe DN10 să se desfăşoare cu dificultate.

Primarul din Ozun, Raduly Istvan, a declarat că apa ajungea până la brâu în unele zone şi un copil şi un bărbat dispăruseră pentru scurt timp, însă au fost găsiţi ulterior. "Parcă trece Dunărea pe aici", a spus edilul.

La Sita Buzăului, drumul naţional la ieşirea din comună era inundat pe o porţiune de 50 - 100 de metri, de asemenea au fost inundate şcoala din Bobocea, plus câteva case la intrare în Brădet. În plus, a fost nevoie de sprijinul jandarmilor pentru trei case izolate la Saciova, comuna Reci.
 

Furtuna a făcut ravagii în vest. Sute de case au fost inundate şi E70 a fost închis

Aproape 300 de gospodării din trei localităţi din Caraş Severin au fost inundate sâmbătă noapte în urma precipitaţiilor puternice. Puhoaiele care au venit de pe versanţi au intrat în beciurile oamenilor, au luat cu ele animalele mici şi au blocat circulaţia pe mai multe drumuri. Ploile au afectat şi unele localităţi din Mehedinţi.

Furtuna care s-a abătut sâmbătă noapte asupra judeţului Caraş Severin nu a durat mai mult de o jumătate de oră. Timpul a fost însă suficient pentru a produce pagube majore.

"Din datele primite la dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, reiese că au fost afectate 150 de case la Goleţ, 100 în Slatina Timiş şi 40 în Bucoşniţa. De asemenea a fost perturbată circulaţia rutieră pe drumul E 70, precum şi pe două drumuri judeţene" a explicat purtătorul de cuvânt al ISU Caraş Severin, Anca Balint.

La Caransebeş au fost inundate 13 străzi iar la Oraviţa, acoperişul unei biserici greco-catolice a fost distrus parţial de un fulger.

Furtunile au afectat şi câteva localităţi din Mehedinţi. La Drobeta Turnu Severin un drum european a fost inundat, un acoperiş a căzut de pe un bloc, iar o maşină a fost distrusă de un copac. Sâmbătă noapte, străzile din oraş au fost impracticabile.

"Ce să zicem... Felicitări domnului Băsescu, mulţumim Guvernului, mulţumim tuturor aleşilor, ce să mai zicem? Să-mi plătească maşina", a spus unul dinter şoferii care a tecut pe acolo.

Tot din cauza furtunii, pe drumul E 70, Între Drobeta Turnu Severin şi Orşova nu s-a putut circula mai bine de o oră.

Localităţile din vestul ţării s-au aflat sâmbătă noapte sub cod portocaliu de furtuni şi vijelii.
 

Cod portocaliu de inundaţii pentru râurile din vestul şi centrul ţării.

Atenţionarea de inundaţii este valabilă de sâmbătă 24 iulie 2010 ora 22:00 până luni, 26 iulie 2010 la ora 10:00.

Institutul Naţional de Hidrologie a emis o avertizare de cod portocaliu şi cod galben de inundaţii valabilă pentru mai mutle râuri din vestul şi centrul ţării.

Astfel, a fost instituit cod portocaliu pe râurile din bazinele: Crasna-judeţe Sălaş şi Satu Mare, Crişul Negru amonte Tinca -judeţul Bihor, Crişul Alb amonte Gurahonţ-judeţele Hunedoara şi Arad, afluenţii Mureşului inferior (Petriş, Troiaş, Strei, Galbena, Luncanilor, Troiaş)-judeţeşe Hunedoara şi Aramd Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, bazinul superior al Timişului -judeţele Timiş, Caraş Severin şi Mehedinţi, bazinul Superior al Jiului şi pe Motru – aferente judeţelor Hunedoara, gorj şi Mehedinţi.
 
Cod galben pe râul Someşul Mic cu principalii afluenţi (Someşul Cald, Gadalin, Aghireş, Luna, Fizeş) aferente judeţului Cluj.

De asemenea cod galben de inundaţii a fost instituit şi pe râurile Bistriţa cu afluenţii săi (Dipsa, Budac, Bargau, Bistrita Bargaului ), Someşul Mare cu afluenţii săi (Ilva, Anies, Cormaia, Rebrisoara, Salauta, Tibles, Ilisua, Poiana) din judeţul Bistriţa-Năsăud, Lăpuş cu afluenţii săi (Firiza, Cavnic, Suciu) din judeţul Maramureş, Barsau, Vişeu, Iza cu afluentul sau Mara, Tur cu afluentul său Turt, Valea Rea din judeţul Maramureş, Someş în aval de Dej (Almaş, Agrij) din judeţul Sălaj.

În aceeaşi atenţionare au fost incluse şi bazinele râurilor: Crasna de pe raza judeţelor Sălaj şi Satu Mare, Barcău din judeţele Sălaj şi Bihor, Crişul Repede din judeţele Cluj şi Bijor, Crişul Negru din judeţele Bihor şi Arad, Crişul Alb din Hunedoara şi Arad, Petriş, Troias, Strei de pe raza judeţului Hunedoara, Arieş din judeţele Alba şi Cluj, Gurghiu, Niraj din judeţul Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică aferente judeţelor Hunedoara, Mureş, Sibiu şi Alba, Olt superior şi mijlociu cu afluenţii săi (Homoroade, Râul Negru, Covasna, Baraolt, Varghis, Şercaia, Saliste, Arpas, Cibin, Hartibaciu) aferente judeţelor Hunedoara, Covasna, Braşov, Sibiu pe cursurile superioare ale râurilor: Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Buzău, aferente judeţelor Cluj, Sălaj, Satu Mare, Bihor, Arad, Hunedoara, Alba, Timiş, Caraş Severin, Sibiu, Mureş, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău.

Cod galben de inundaţii a fost extins şi pe cursurile superioare ale râurilor Râmnicu Sărat, Putna, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, Bârlad, Bahlui, Sitna, Jijia, aferente judeţelor Buzău, Vrancea, Bacău, Harghita, Neamţ, Suceava, Iaşi şi Botoşani, potrivit site-ului Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.


Hidrologii au atras atenţia că în intervalul 24 iulie 2010 ora 22:00 - luni, 26 iulie 2010 la ora 10:00 precipitaţiile însemnate cantitativ prognozate pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi râuri necadastrate cu efect de inundaţii locale, precum şi creşteri de niveluri şi debite cu depăşiri ale cotelor de atenţie.

Hidrologii au menţionat că aceste fenomene se pot produce şi pe afluenţi de grad inferior ai râurilor menţionate.

 

Ajutoare de la Zărneşti pentru sinistraţii din Ceatalchioi

Primăria Zărneşti a trimis cherestea, iar parohiile ortodoxe au strâns haine şi alimente.

Zărneştenii sar în ajutorul sinistraţilor din judeţul Tulcea.

La iniţiativa primăriei oraşului braşovean, parohiile ortodoxe din localitate au strâns donaţii sub formă de haine şi alimente. Şi edilii au donat din pădurea pe care sunt proprietari 25 de metri cubi de cherestea pentru refacerea locuinţelor afectate de ape. Ajutoarele de la Braşov au plecat vineri spre comuna Ceatalachioi, unde digul de pe Dunăre a cedat şi a distrus zeci de case.
 

Prutul a crescut "accidental" cu 62 de centimetri într-o singură zi

Râul Prut a crescut din nou, cu peste 60 de centimetri într-o singură zi, la ieşirea din judeţul Vaslui, după ce autorităţile din Republica Moldova au reparat digul în sectorul pe unde a fost evacuat accidental un volum foarte mare de apă.

Cota înregistrată pe râul Prut joi după-amiază, pe sectorul Rânzeşti - Cârja, era de 302 centimetri, în creştere cu 62 de centimetri faţă de ziua anterioară, după ce, într-un interval de trei zile, nivelul râului a scăzut cu un metru şi jumătate, potrivit Serviciului de Gospodărire a Apelor din judeţul Vaslui.

Specialiştii de la Apele Române consideră că noua creştere de nivel a râului vine pe fondul reparării digului de către autorităţile moldovene pe sectorul unde a apărut o breşă, precum şi a vârfului de viitură care a ajuns la ieşirea din judeţul Vaslui.

"În mod cert, autorităţile din Republica Moldova şi-au reparat digul pe porţiunea unde a apărut acea breşă în cursul zilei de luni, pentru că, în momentul de faţă, nu mai sunt pierderi în zona respectivă. Dimpotrivă, am înregistrat noi creşteri, însă şi din cauza ajungerii vârfului de viitură de pe Prut la ieşirea din judeţul Vaslui. Cred că această creştere va mai continua, însă cu câţiva centimetri, iar după aproximativ două zile va începe din nou să scadă", a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX Iancu Arcăleanu, directorul SGA Vaslui.

Specialiştii de la Apele Române cred că volumul foarte mare de apă care s-a revărsat din Prut în perioada 19 - 21 iulie, prin acea breşă apărută în digul de protecţie din Republica Moldova, se află într-o incintă şi, odată cu scădea nivelului râului, apa va fi evacuată tot în Prut.
 

În timpul inundaţiilor Guvernul, a aprobat 25 milioane de euro pentru locuri de joacă

Guvernul a răspuns pagubelor inundaţiilor prin alocarea a 100 de milioane de lei pentru locuri de joacă în localităţile lovite de calamităţile naturale.

În timp ce ţara era sub ape, Executivul aproba investiţii masive în parcuri „mobilate“ de firmele de partid. De exemplu, la Dorohoi, a doua zi dupa ce 14 persoane şi-au pierdut viaţa din cauza viiturilor, au fost alocaţi peste 200.000 de euro pentru „amenajări peisagistice“.

Potrivit ziarului Financiarul, Guvernul dezbătea în zilele inundaţiilor alocarea a 100 de milioane de lei pentru locuri de joacă în localităţile lovite de inundaţiile din Moldova.

Cu trei săptămâni în urmă, premierul Emil Boc a dat undă verde la construirea de locuri de joaca în toată România în 148 de unităţi administrativ-teritoriale prin aprobarea HG 626/2010 care modifică anexele 1 şi 2 la HG 1588/2009 privind aprobarea proiectelor selectate şi a finanţării acestora în cadrul Programului Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi. Proiectele aprobate vor aduce lucrări „peisagistice“ la parcuri, sunt în suma de peste 100 de milioane de lei şi au fost selectate în perioada 3-31 ianuarie 2008, în guvernarea liberalilor lui Tăriceanu, motiv pentru care se mai regăsesc suficiente localităţi cu edili liberali şi social-democraţi. Aşa s-a ajuns ca zeci de milioane de euro să se scurgă în sate care nu au drumuri asfaltate, apă curentă sau canalizare, dar care vor avea reni şi tobogane la fel ca în marile oraşe. Din lista aprobată 57 dintre poziţii se referă la localităţi din mediul urban, iar 91 sunt comune.

Potrivit reprezentantului în teritoriu al Guvernului, inundaţiile de la sfârşitul lunii iunie au provocat pagube de 25 de milioane de euro în judeţul Botoşani, dar în 30 iunie premierul semna anexa prin care aproba suma de 749.000 de lei pentru „reabilitarea, modernizarea şi extinderea Parcului Cholet din Dorohoi.

Nici judeţul Neamţ nu a fost ocolit de inundaţii în acest an, dar politicienii au arătat că au alte priorităţi decât măsurile de protecţie împotriva calamităţilor. În celebra lista de 100 de milioane cu locuri de joacă se regăseşte şi oraşul Roznov, căruia i s-a aprobat proiectul de „îmbunătăţire a calităţii mediului prin reabilitarea parcului“ la care statul a dat suma de 394.509,32 lei. Asta dupa ce cu trei zile înainte o furtună a măturat chiar primăria.

Bilanţul total arăta că inundaţiile au afectat nouă localităţi din judeţul Neamţ, unde au fost avariate 744 de locuinţe şi gospodării, iar aproximativ 400 de familii au fost izolate. Printre acestea se afla şi comuna Tarcau, care a înregistrat pagube la mai multe gospodării şi podeţe. Şi aici răspunsul Guvernului a fost prompt: „îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în comuna Tarcau“! Suma aprobată pentru acest proiect a fost de 999.323,29 lei.

Strigătele disperate de ajutor din 28-29 iunie de la Suceava s-au auzit până la Bucureşti, dar guvernanţii au răspuns la morţii luaţi de viituri cu spatii verzi şi locuri de joacă. Bilanţul din Suceava a fost tragic şi evaluările arată că pagubele produse sunt de peste 65 de milioane de euro.

În replică, reprezentaţii Administraţiei Fondului pentru Mediu au spus că "nu este vorba despre proiecte noi din acest an, ci reprezintă numai corecţii financiare aplicate proiectelor deja aprobate din anul 2009. [...] În urma analizei proiectelor aprobate prin H.G. nr. 1.588/2009 s-au constatat erori de calcul, iar prin H.G. nr. 626 /30.06.2010, s-a realizat corecţia erorilor constatate anterior, astfel încât, la unele proiecte, sumele au fost corectate prin creştere, iar la altele, prin diminuare şi în total, actualizarea s-a concretizat prin creşterea valorii cu 614.143,64 lei".

Având în vedere calamităţile produse în anul 2010, reprezentaţii Administraţiei Fondului pentru Mediu au alocat resurse financiare în valoare totală de 511.383.000 lei, prin redistribuire de la alte categorii de programe şi proiecte. Această sumă va fi utilizată exclusiv pentru categoria „lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului”, au specificat reprezentaţii Adminsitraţiei.
 

În judeţul Dâmboviţa, un bărbat şi o femeie au fost omorâţi de fulger

Inundaţiile continuă să pună stăpânire pe România. Doi oameni au murit loviţi de fulger în Dâmboviţa, iar comuna harghiteană Mihăileni a fost inundată pentru a cincea oară într-o lună.

Furia naturii continuă să facă victime. Doi oameni au murit, loviţi de fulger, în judeţul Dâmboviţa. 15 gospodării dintr-o comuna au fost inundate după o ploaie torenţială care a durat doar o jumătate de oră.

Oamenii spun că din cauza unui canal de scurgere înfundat, apa de ploaie se adună în curţile lor.

Tot în judeţul Dâmboviţa, doi oameni au murit, loviţi de fulger. Cei doi, un bărbat şi o femeie, munceau la câmp.

Şi comuna Mihăileni din Harghita a fost lovită de inudaţii, pentru a cincea oară în ultima lună.

O rupere de nori, care a durat mai puţin de jumătate de oră a inundat 28 de gospodării şi a distrus cinci podeţe din comuna harghiteană Mihăileni. Este pentru a cincea oară în ultima lună când localnicii din Mihăileni sunt loviţi de inundaţii.
 

Un primar mureşean cere bani pentru a reabilita 760 de case neafectate de inundaţii

Locuitorii din Crăciuneşti spun că furtunile doar au mişcat câteva ţigle de pe cele 760 de case. Prefectura a trecut la controale, pentru că îl suspectează pe primar că a încercat să obţină în mod nejustificat bani de la judeţ.

Ca să-şi rotunjească veniturile, administraţiile locale recurg la fel şi fel de metode. Iar unele dintre ele nu sunt însă tocmai corecte. În comuna mureşeană Crăciuneşti, de exemplu, 760 de case au fost declarate calamitate. Locuitorii spun însă, că furtunile doar au mişcat câteva ţigle de pe case. Prefectura a trecut la controale, pentru că îl suspectează pe primar că a încercat să obţină în mod nejustificat bani de la judeţ.

În rapoartele primăriei din Crăciuneşti, 760 de case apar ca fiind distruse de inundaţii. Oamenii din comună nu au auzit însă de vreun asemenea caz.

"Din cauza furtunii daca au zburat câteva ţigle sau ceva. Eu n-am fost acasă, dar din ce mi-au povestit părinţii şi soţia nu a fost cine ştie ce. Aici în vecini nu a fost nicio calamitate", povesteşte un localnic.

"Inundaţii nu au fost, dar furtuni mari au fost. Au fost cu ploi mari cu vijelii, dar inundaţii în casă nu ştim. Aici la vecini au sărit câteva ţigle din vijelie au sărit jos, dar alte nu ştim", susţine un alt mureşean.

Nici primarul nu mai e atât de ferm, când vorbeşte despre casele calamitate din Crăciuneşti.

"În 18 iunie a fost o furtună cu ploaie torenţială şi au fost infiltrate. Deci, nu au fost aşa calamitate, cât distruse, vreo trei grajduri au fost căzute şi casele au fost infiltrate, inundate din cauza ploilor torenţiale şi din cauza furtunii", a declarat Ferenczi Gyorgy, primarul comunei Crăciuneşti.

Pentru că în rapoarte, numărul caselor distruse de inundaţii a fost prea mare, prefectura a organizat o echipă mixtă de control. Reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, ai Inspectoratului de Stat în Construcţii şi ai Consiliului Judeţean Mureş s-au deplasat la Crăciuneşti pentru a verifica cifrele declarate de autorităţile locale.

"Din primele verificări se confirmă mai degrabă suspiciunea noastră că au fost mai multe raportări false. Au încercat, să spun, şi în calitate de primar încearcă, dacă se dovedeşte, încearcă să fenteze, să obţină ceva în plus", a declarat Mircea Munteanu, directorul Cancelariei Prefectura Mureş.

Deocamdată nu se vorbeşte de sancţiuni. Controlul este în plină desfăşurare.
 

Copiii din zonele sinistrate îşi fac vacanţa la Braşov

50 de copii din satele sinistrate Buruieneşti şi Rotunda au parte de o minivacanţă la Braşov. Gestul de sprijin faţă de elevii afectaţi de ape în Moldova aparţine vânătorilor de munte, care din donaţiile de la militari le-au oferit un sejur de 3 zile la o cabană militară şi vizitarea monumentelor din Braşov.

Singura greutate pentru micuţi a constituit-o drumul lung până la Braşov. "Drumul a fost obositor pentru ei, dar am avut permanent sprijin logistic şi medical pe durata acestei activităţi susţinute financiar de Brigada 2 Vânători de Munte " spune căpitanul Dorinel Cotea, reprezentantul Brigăzii 2 Sarmizegetusa.

Elevii au fost cazaţi la o cabană militară, iar în această dimineaţă au început să viziteze Braşovul. Primul popas l-au făcut la Primărie, unde edilul şef, originar chiar din comuna copiilor a avut parte de cea mai mare audienţă colectivă.

Copiii spun că gestul vânătorilor de munte i-a mai făcut să uite sperietura provocată de urgia apelor.

Deşi sunt în vacanţă, copii din satele sinistrate au fost şi la şcoală. La muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului. Militarii i-au dus şi la Biserica Neagră, la castelul Bran şi la grădina zoologică şi vor organiza pentru ei şi un exerciţiu militar.

Sinistraţii sunt scutiţi de la plata impozitului

Oamenii din localităţile afectate de inundaţii sunt scutiţi, prin lege, de la plata impozitului pe casă şi teren până la sfârşitul anului. Chiar dacă prevederea se regăseşte în Codul Fiscal, autorităţile locale din Săuceşti - satul grav afectat de viituri - nu le-au spus sinistraţilor că pot scăpa de plata taxelor locale în perioada august-decembrie 2010.

Sinistraţii sunt scutiţi de la plata impozitului din luna august până în decembrie 2010. În Săuceşti, oamenii au plătit impozit pe terenul intravilan între 26 şi 674 de lei pe hectar în intravilan, în funcţie de categoria de folosinţă, iar în extravilan, între 30 şi 47 de lei pe hectar, pe an.

Oamenii spun că nu ştiau că cei afectaţi de inundaţii pot face cereri de scutire de la plata impozitului, iar reprezentanţii primăriei nu i-ar fi anunţat acest lucru.

"Prin biroul financiar contabil, noi vom înregistra cererile şi imediat cu începerea anului 2011, anul fiscal 2011, vor fi luaţi în evidenţă ca scutiţi", a declarat Valentin Manea, secretar în comuna Săuceşti.

Ca să nu mai plătească impozit, sinistraţii trebuie să depună o cerere la Primărie, în care să precizeze tipul imobilului afectat şi suprafaţa inundată. În comuna Săuceşti au fost afectate 500 de locuinţe şi câteva sute de hectare de teren. Oamenii care au plătit integral impozitul îşi vor recupera banii anul viitor.

Conform prevederilor în vigoare, în cazul unei calamităţi naturale, persoanele fizice afectate pot beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren încă din prima zi a lunii următoare celei în care s-a produs evenimentul.
 

Primăria Dorohoi va construi 100 de case pentru sinistraţi

La două săptămâni de la inundaţii, viaţa locuitorilor din Dorohoi revine, cu greu, la normal. Casele nu mai există, sinistraţii se îmbracă din ajutoare, aşteaptă mâncare de la donatori şi locuiesc în case modulare metalice. Dar şansele ca viaţa lor să revină la normal devin din ce în ce mai mari. Realitatea TV şi UNICEF s-au întors la Dorohoi pentru a construi în continuare digul speranţei.

În tabăra de sinistraţi de la Dorohoi timpul se scurge lent, iar oamenii nu mai cred în promisiuni. Cu neîncrederea se luptă toţi sinistraţii de la Dorohoi. Visează să aibă din nou un acoperiş deasupra capului, dar nu ştiu când se va întâmpla acest lucru.

Autorităţile spun, însă, că au cerut deja un studiu de inundabilitate şi vor şti curând unde pot reconstrui şi câte case vor trebui strămutate.

"Am disponibilizat nouă hectare. S-a aprobat un plan urbanistc de dezvoltare pentru construcţia a 100 de locuinţe. PUD mai prevede o serie de utilităţi pe care le-am tratat deja cu Ministerul Dezvoltării. Până în iarnă, 100 de familii vor putea beneficia de locuinţe", a declarat primarul din Dorohoi, Gheorghe Nichita.

Prefectul a cerut ajutorul primarilor din localităţile care nu au fost afectate de inundaţii, iar solicitarea sa nu a rămas fără ecou. "Dacă apelul meu îşi va găsi ecou la primari, înseamnă că măcar 58 de case vor fi construite. Este o săptămănă de când i-am strâns pe toţi care au utilaje şi au pus la dispoziţie 30-40 utilaje care au lucrat fără bani, numai contra motorină", a spus prefectul din Dorohoi.
 

Boc despre pagubele de la inundaţii:1033 de case trebuie reconstruite

Aproape 6300 de case au fost afectate de inundaţiile care au lovit România în ultimele săptămâni. Premierul Emil Boc a prezentat astăzi, la o videoconferinţă cu prefecţii, un bilanţ la dezastrelor produse de ape şi a spus că valoarea pagubelor se ridică la câteva milioane de euro.

Boc le-a mulţumit membrilor Guvernului şi reprezentanţilor administraţiei locale pentru modul în care au lucrat pentru combaterea efectelor inundaţiilor. El a susţinut că reacţia a fost bună, cu "mici excepţii", şi şi-a manifestat aprecierea pentru cei care au stat pe baricade "zi şi noapte" pentru a ajuta populaţia.

Şeful Executivului le-a spus prefecţilor că au fost afectate de inundaţii 37 de judeţe, dintre care cele din Moldova au avut cel mai mult de suferit. Boc a arătat că au fost afectate până acum un număr total de 6979 de case, dintre: 5946 au fost avariate, 182 au fost distruse total, iar 851 sunt în pericol de prăbuşire. Aşadar, 1033 de case trebuie reconstruite, a spus Boc, precizând că statul va susţine familiile rămase fără un acoperiş deasupra capului dându-le materiale de construcţie, dar fără a le construi.

Cât priveşte pagubele estimate ale inundaţiilor, Boc a afirmat că procesul de evaluare nu s-a încheiat, fiind în curs de centralizare modul în care deversările au afectat agricultura, infrastructura de drumuri şi cea de energie. "Cert este că se conturează pagube de sute de milioane de euro în urma acestor inundaţii", a spus primul-ministru.
Premierul le-a cerut prefecţilor să se asigure că autorităţile locale alocă rapid loturi pentru case şi autorizaţii de construcţie. El a mai cerut ca autorităţile să aibă grijă ca noile locuinţe să nu fie construite în zona afectată deja de inundaţii sau în pericol de a fi afectate de inundaţii viitoare.
 

Elena Udrea, din nou în presa străină: Pantofii cu toc versus vălul islamic

"Până săptămâna trecută nici măcar nu auzisem de Elena Udrea, dar acum aş vrea să o îmbrăţişez", scrie Joan Smith în Independent. Jurnalista britanică face o analiză în care opune pantofii cu toc, duşi de ministrul român sinistraţilor, vălului islamic: "aş prefera să trăiesc într-o ţară modernă unde victimelor inundaţiilor li se oferă pantofi cu toc, decât într-o ţară în care se aşteaptă ca ele să se ascundă sub văluri cenuşii".

Gestul ministrului român Elena Udrea de a împărţi pantofi cu toc femeilor din satul Săuceşti, afectat de inundaţii, este o promisiune de viitor mai bun, susţine jurnalista britanică Joan Smith, într-un articol intitulat "Tocurile înalte arată umanitatea care lipseşte vălului islamic".

"Până săptămâna trecută nici măcar nu auzisem de Elena Udrea, dar acum aş vrea să o îmbrăţişez", îşi începe articolul publicat în ediţia electronică a Independent on Sunday Joan Smith, care se descrie pe blogul său, www.politicalblonde.com, drept o romancieră, eseistă şi militantă pentru drepturile omului, dar şi o "pasionată colecţionară de pantofi".

Explicând că Udrea este ministru al Turismului în România, ţară afectată de inundaţii, şi că a mers în satul Săuceşti cu 20 de tone de ajutoare, între care şi ciocolată şi cutii de pantofi cu tocuri înalte, Smith afirmă: "Sper să găsesc pe cineva ca ea, dacă voi fi afectată vreodată de un dezastru natural".

Ea susţine că gestul ministrului arată "o înţelege superioară a naturii umane". "Când se întâmplă lucruri îngrozitoare, oamenii îşi pierd temporar perspectiva viitorului. O pereche de pantofi frumoşi nu aminteşte numai de o altă lume; ci este şi o promisiune că va veni un moment când vei aparţine din nou acelei lumi", explică aceasta.

Pentru a-şi argumenta afirmaţiile, Joan Smith dă exemplul unei fotografii în care era surprinsă o familie din Haiti, după cutremur, trăind în condiţii precare într-un adăpost improvizat, dar împreună cu o pisică. "Aţi putea spune că această familie are destule probleme şi fără să aibă grijă de un animal, dar eu cred că astfel de impulsuri arată ceea ce este mai bun în fiinţa umană. Suntem creaturi cu imaginaţie - este ceea ce cadoul doamnei Udrea a intenţionat să stimuleze - şi cu nevoia de a ne conecta la alte entităţi vii, umane sau de altă natură", afirmă ea.

Jurnalista pleacă de la tocurile ministrului român pentru a ajunge la controversa vălului islamic, puternic dezbătut în întreaga Europa. Dacă în Belgia şi în Franţa autorităţile au interzis deja burqa, şi politicienii din Spania şi Italia au în vedere acelaşi lucru, iar Marea Britanie nu este ferită de această dezbatere.

În ţările occidentale, femeile musulmane susţin că au ales să poarte vălul islamic din proprie voinţă. Acest lucru este adevărat în unele cazuri, susţine Smith, adăugând însă că nu este convinsă că acestea sunt complet sincere în legătură cu motivele care stau în spatele acestei alegeri. "Acoperirea feţei nu este prescrisă de Islam", susţine ea, adăugând că acest lucru este legat fie de obiceiurile tribale care datează dinaintea islamului, fie de cultele puritane, cum ar fi wahabismul.

"Nu este nimic nou între conflictul dintre puritanism şi dorinţa de a celebra corpul uman - acesta se regăseşte pe tot parcursul istoriei - dar în cazul vălului islamic integral ar trebui să fie clar că motivaţia de a-l purta este aproape în întregime politică", argumentează ea.

Autoarea articolului spune în încheiere: "Sincer, aş prefera să trăiesc într-o ţară modernă unde victimelor inundaţiilor li se oferă pantofi cu toc, decât într-o ţară în care se aşteaptă ca ele să se ascundă sub văluri cenuşii. În lupta istorică dintre burqa şi pantofii cu toc, sunt categoric de partea pantofilor".

În ceea ce priveşte pantofii cu toc ai Elenei Udrea, nu e prima dată când presa internaţională acordă atenţie subiectului.

"Victimelor inundaţiilor li s-au dat pantofi cu toc", a titrat cotidianul britanic The Daily Telegraph, care a publicat în ediţia electronică o ştire, însoţită de o fotografie, explicând că ministrul român al Turismului a provocat indignare când a înmânat pantofi cu toc înalt femeilor sinistrate.

Elena Udrea le-a scris celor de la Daily Telegraph un drept la replică şi a ameninţat că, în cazul în care acesta nu îi este publicat, va da publicaţia în judecată.
 

Autorităţile din Sfântu Gheorghe vor primi bani pentru protecţia împotriva inundaţiilor

După ce pericolul major de inundaţii a trecut la Sfântu Gheorghe, autorităţile au început să caute soluţii pentru a proteja oraşul pe viitor. Directorul companiei naţionale Apele Române a venit azi în judeţul Covasna şi le-a promis edililor că va sprijini deblocarea fondurilor pentru amenajarea pâraielor care pot inunda oraşul.

La începutul săptămânii, peste 100 de familii din municipiul reşedinţă de judeţ au fost la un pas de a fi evacuate pentru că pârâul Debren ameninţa să iasă din matcă. Autorităţile locale susţin că au făcut toate demersurile pentru a preveni astfel de nenorociri, dar proiectele le-au fost blocate la guvern, care nu le-a dat finanţarea.

Directorul Apelor Române, David Csaba, a vizitat astăzi lacul de acumulare care luni ameninţa să spargă digul şi a promis că în scurt timp vor fi finanţate lucrările pentru amenajarea pârâului Debren. În total, judeţul Covasna are nevoie de aproape 3 milioane de euro pentru amenajarea pâraielor Debren, Casin şi Baraolt, pentru îndepărtarea oricărui risc.

Prefectura Covasna a finalizat şi inventarierea pagubelor produse în judeţ de recentele inundaţii. Acestea se apropie de 15 milioane de lei noi. Au fost afectate 81 de case şi peste 1500 de hectare de teren.
 

Pagubele inundaţiilor au depăşit 400 milioane euro

Datele centralizate până în prezent de către autorităţi relevă că totalul pagubelor produse de inundaţiile înregistrate în acest an depăşesc 400 milioane euro, putând ajunge la aproximativ 450 milioane euro, susţin surse ministeriale.

"Datele centralizate până acum ne arată că pagubele sunt de peste 400 milioane euro şi este posibil să ajungă la în jur de 450 milioane euro. O situaţie finală va exista săptămâna viitoare", au declarat, vineri sursele citate.

Premierul Emil Boc a declarat, vineri, că autorităţile locale au transmis Guvernului peste 90% din centralizările de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, iar datele indică faptul că totalul acestor pagube este de ordinul sutelor de milioane de euro. Întrebat de jurnalişti dacă va solicita FMI modificarea ţintei de deficit bugetar ca urmare a pagubelor produse de inundaţii, premierul a răspuns că Executivul îşi va face "socotelile" şi va lua o decizie.

Datele transmise în urmă cu o săptămână de Ministerului Dezvoltării indicau că pagubele produse de inundaţii sunt estimate la aproximativ 250 milioane lei (circa 59 milioane euro), în condiţiile în care 3.480 de case au fost afectate, alte 250 s-au prăbuşit, iar 31,4 km de drumuri naţionale sunt deteriorate. La începutul lunii iulie, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, declara că Guvernul ar putea cere FMI discutarea creşterii deficitului convenit, invocând forţa majoră, determinată de inundaţiile care au afectat România.

Berceanu adăuga că, dacă faţă de actualul deficit de 6,8% ar fi acceptată o creştere la 7%, aceasta reprezintă aproximativ 250 de milioane de euro, fonduri care ar putea fi alocate unor proiecte concrete de remediere a efectelor inundaţiilor, care să fie resorbite din punct de vedere financiar pe parcurs. Ulterior, premierul Emil Boc a declarat că în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional nu s-a pus problema creşterii deficitului bugetar, iar România va trebui să se încadreze în cel deja stabilit cu Fondul, de 6,8%.
 

Transelectrica trimite 500.000 de euro sinistraţilor

Compania Transelectrica şi-a rectificat bugetul pe anul 2010 şi a decis suplimentarea capitolului “sponsorizări”, subcapitolul “ajutoare sinistraţi” cu suma de 2.200.000 lei , sumă care va fi acordată, ca ajutor, sinistraţilor din zonele calamitate, informează un comunicat al companiei.

Totodata, Transelectrica a deschis un subcont bancar în care vor fi virate toate sumele reţinute ca donaţii voluntare din salariile pe luna iulie 2010 ale angajaţilor proprii. De asemenea, la nivelul fiecăreia din cele 8 Sucursale de Transport ale Transelectrica s-au înfiinţat centre de colectare de bunuri materiale, donate de către angajaţii din cadrul companiei. 

Maria Băsescu a împărţit ciocolată copiilor din Şerbăuţi

Maria Băsescu a dus, joi, un transport cu ajutoare în comuna suceveană Şerbăuţi, grav afectată de inundaţii. Soţia preşedintelui Traian Băsescu a dus materiale de construcţie în zona unde se reconstruiesc şapte case distruse de apele revărsate.

Maria Băsescu a declarat, joi, că cele câteva TIR-uri cu materiale de construcţii au fost colectate de Ioana Băsescu, dar că ea a fost cea care a venit cu acest transport pentru că are mai mult timp liber decât fiica sa, potrivit MEDIAFAX.

Soţia şefului statului a spus că a ales să vină la Şerbăuţi şi să-i ajute pe oamenii ale căror case au fost afectate sau distruse de inundaţii pentru că în această localitate s-a refugiat bunica ei din Arbore în timpul războiului.

Maria Băsescu a stat de vorbă cu câteva zeci de localnici, s-a fotografiat cu ei şi a împărţit ciocolată copiilor din comună.
 

Apele Române: Am scăpat de inundaţii

Potrivit Administraţiei Naţionale Apele Române pericolul de inundaţii a trecut.

"Putem spune că am scăpat de inundaţii. Dacă nu vor mai fi precipitaţii abundente, care să se resimtă semnificativ la nivelul debitelor şi la nivelul râurilor inferioare", a declarat pentru REALITATEA.NET purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române, Ana Maria Tănase.

Ea a mai precizat că debitele apelor sunt în scădere. "Viitura de pe Prut s-a atenuat în acumularea Stânca – Costeşti, deci în zonă nu vor fi probleme. Digurile mai au o gardă de asigurare de 50 cm – 1 m. Şi în ceea ce priveşte debitele Dunării, ele sunt în staţionare", a mai spus Ana Maria Tănase.

Peste 100 de oameni au fost evacuaţi, sute de gospodării şi case inundate, zeci de hectare de terenuri agricole sub ape. Acesta este bilanţul inundaţiilor de miercuri seară, din judeţul Harghita. Ploile torenţiale au afectat şi alte judeţe.

Codul roşu de inundaţii pe râul Prut expiră astăzi la ora 16.00.
 

Maria Băsescu, pe urmele lui Traian Băsescu şi ale Elenei Udrea la inundaţii

Soţia preşedintelui Traian Băsescu, Maria Băsescu, merge, astăzi, cu un convoi de ajutoare umanitare, în comuna suceveană Dorneşti, grav afectată de inundaţiile din aceste zile. Maria Băsescu va însoţi un transport constând, în principal, în materiale de construcţii.

Prima doamnă a României, Maria Băsescu, va merge astăzi cu ajutoare umanitare în zonele inundate, aşa cum a mai făcut şi în alţi ani. Soţia preşedintelui Traian Băsescu se va afla astăzi la Dorneşti, localitate grav afectată de puhoaie.

În urmă cu doar o săptămână, la Dorneşti s-a deplasat şi şeful statului, unde a participat la inaugurarea podului de pontoane peste râul Suceava, distrus în urma inundaţiilor din această vară.

La construirea podului din pontoane au lucrat 125 de militari de la Batalionul 72 Geniu Brăila şi de la Batalionul 17 Vânători de Munte Vatra Dornei.

Şi, dacă la această vizită a fost mai receptiv, la o vizită anterioară, Traian Băsescu s-a arătat teribil de iritat de prezenţa presei care criticase, înaintea vizitei sale, lipsa de implicare de care preşedintele a dat dovadă în primele zile ale inundaţiilor. "SPP-ul, daţi presa din faţa mea!", a strigat atunci Băsescu unui SPP-ist, deranjat de întrebările unui reporter.

Traian Băsescu nu a fost singurul politician care s-a arătat preocupat de soarta podului din Dorneşti. Pe rând, ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, au mers în inspecţie la podul care face legătura între Rădăuţi şi Siret.

În timpul unei alte vizite făcute la locuinţele distruse de inundaţii, Ministrul Turismului, Elena Udrea, a împărţit ciocolată copiilor sinistraţi, din spatele geamului întredeschis al jeepului ministerial.

Şi, dacă nu era de ajuns, la o altă vizită în mijlocul sinistraţilor, în Săuceşti de această dată, Elena Udrea a împărţit pantofi negri cu toc.

Localitatea suceveană Săuceşti nu-i este străină primei doamne. La inundaţiile din 2008, Maria Băsescu i-a dus mobilă unei bătrâne a cărei gospodărie a fost grav afectată. ''E o bătrână care trebuie ajutată, toţi bătrânii trebuie ajutaţi, au muncit o viaţă şi sunt neputincioşi'', spunea, atunci, Maria Băsescu.

În comuna suceveană Dorneşti au fost distruse în total zece case, iar alte 330 au fost grav avariate, în urma inundaţiilor care au avut loc în ultimele săptămâni.
 

Asigurarea locuinţelor devine obligatorie de astăzi

De joi, asigurarea locuinţelor devine obligatorie. Toţi proprietarii sunt obligaţi ca în termen de şase luni să încheie o poliţă de asigurare. Prima de asigurare va fi de 10 sau de 20 euro, în funcţie de tipul de locuinţă.

În consecinţă, suma asigurată este cuprinsă între 10.000 şi 20.000 de euro. Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă cuprinsă între 100 şi 500 lei. Prima obligatorie este de 20 euro în cazul locuinţelor tip A, care au structura de rezistenţă din beton armat, metal şi lemn. În cazul locuinţelor tip B,cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale slab rezistente la intempăerii, prima de asigurare este de 10 euro.

Doar 10% din locuinţele din România sunt asigurate

Teoretic, asigurarea locuinţei i-ar putea scăpa pe oameni de necazuri şi pe autorităţi de cheltuieli, mai ales în zonele în care inundaţiile fac ravagii la intervale de timp regulate. În realitatea însă, mulţi români spun că nu au bani pentru a-şi proteja casa, chiar dacă legea îi obligă.

249 de case au fost distruse şi 5.800 de locuinţe au fost avariate în urma inundaţiilor din ultimele săptămâni.

Legea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe prevede acoperirea a trei riscuri majore: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Lucrurile se complică însă în cazul celor care locuiesc în zone inundabile. Oamenii au încercat singuri să-şi asigure casa, dar companiile i-au refuzat. "Este mai greu să asiguri în acele zone comparativ cu zonele care nu au cu risc de inundaţii. La fel şi cu casele din chirpici. Unele societăţi le acceptă, altele nu", a explicat brokerul de credite, Cristian Fugaciu.

Cei care au reuşit totuşi să încheie o asigurare pentru locuinţe respiră acum uşuraţi. Asigurătorii se aşteaptă să plătească daune de peste 5 milioane de euro în urma inundaţiilor care au devastat nordul ţării.

"În baza evaluărilor, se face o socoteală din punct de vedere financiar, ceea ce înseamnă reparaţie dacă este vorba de o reparaţie şi oamenii pot primi banii pe loc până la o anumită sumă. Dacă dauna este totală, se ia poliţa de asigurare, se vede suma de pe poliţă şi se plăteşte", a precizat preşedintele unei companii de asigurări, Radu Mustăţea.

Specialiştii spun că, în prezent, o locuinţă din 10 este asigurată.
 

Sute de persoane au fost evacuate din calea apelor, în judeţul Harghita

Peste 100 de oameni au fost evacuaţi, sute de gospodării şi case inundate, zeci de hectare de terenuri agricole sub ape. Acesta este bilanţul inundaţiilor de miercuri seară, din judeţul Harghita. Ploile torenţiale au afectat şi alte judeţe.

"Am 78 de ani, dar aşa ploaie mare nu am văzut în viaţa mea. Apa a distrus drumurile, nu se poate circula", a declarat îngrijorat unul dintre localnici.

100 de oameni din comuna Atid, judeţul Harghita, şi-au petrecut noaptea la şcoală, după ce au fost evacuaţi din casele în care a intrat apa. Şi în localitatea Şimoneşti apa a intrat în gospodării.

"Apa a fost la un nivel de 365 de centimetri. Au fost afectate 150 de gospodării, precum şi foarte mari suprafeţe de teren agricol", a spus primarul din Şimoneşti, Peter Zoltan.

50 de case au fost inundate şi mai multe drumuri blocate, în apropiere de Baia Mare. Apa a intrat şi în alte 70 de locuinţe din trei comune. Apa a facut ravagii în zeci de gospodarii şi mulţi oameni au rămas fără animale.

Potop şi în Prahova. După o ploaie torenţială de câteva zeci de minute, la Câmpina, canalizarea n-a mai făcut faţă, iar apa a inundat mai multe străzi şi gospodării. Drumul dintre Câmpina şi Valea Doftanei a fost acoperit, în patru locuri, de aluviunile aduse de pe versanţi. Timp de trei ore, s-a circulat cu mare dificultate.
 

Prutul a depăşit cota de pericol cu 72 de centimetri la Oancea

Au luptat două săptămâni cu apele Siretului şi ale Dunării, însă n-au scăpat de inundaţii. Gălăţenii sunt acum ameninţaţi de apele Prutului.

La digul de la Oancea, nivelul apei depăşeşte cu 72 de centimetri cota de pericol, iar peste 500 de hectare de păşuni, teren arabil şi grădini din zona inundabilă au fost acoperite cu apă. Trei amenajări piscicole au suferit pagube însemnate, după ce râul a trecut peste diguri şi cantităţi importante de peşte au ajuns în Prut.

Lucrătorii de la Apele Române lucrează la supraînălţarea digurilor în zonele periculoase, precum şi la întărirea acestora în porţiunile în care apar infiltraţii. Până acum s-au folosit peste 30.000 de saci cu pământ, însă lucrările vor continua, deoarece vârful de viitură abia a intrat pe teritoriul judeţului Galaţi.
 

21 de oameni au fost evacuaţi din comuna Ciobanu, judeţul Constanţa, din cauza inundaţiilor

Locuitorii comunei Ciobanu au fost trimişi la rude, până când situaţia va reveni la normal. De altfel, în judeţele Constanţa, Galaţi şi Tulcea au continuat acţiunile de monitorizare a cotelor fluviului Dunărea, consolidare şi supraînălţare a digurilor de apărare şi protecţie, precum şi de evacuare a apei provenite din infiltraţii

21 de persoane au fost evacuate din comuna Ciobanu, din judeţul Constanţa, din cauza inundaţiilor, alte două localităţi din judeţele Vaslui şi Maramureş fiind afectate, în urma ploilor torenţiale din ultimele 24 de ore, informează Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

În municipiul Vaslui, au fost inundate trei străzi, două obiective socio-economice şi un subsol, iar în comuna Fărcaşa din judeţul Maramureş, au fost afectate 120 de curţi şi anexe şi o porţiune din drumul judeţean 108 A, mai precizează IGSU.

În ultimele 24 de ore, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse de fenomenele hidrometeorologice au intervenit 836 angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, 129 ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, 187 ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, 61 ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, alături de alţi peste 900 angajaţi din cadrul M.Ap.N. şi ai altor structuri.

În total, au fost pe teren 531 mijloace de intervenţie, din care 197 din dotarea inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
 

Academia Caţavencu: De ce n-are ţara diguri

Galaţiul e încă în picioare şi întreaga Moldovă îşi stoarce hainele îmbibate de apele rîurilor ce au sărit din matcă. Între timp, guvernanţii se bat pe umăr şi se felicită pentru modul exemplar în care au intervenit, iar politicienii Opoziţiei acuză autorităţile că, iar, pentru a mia oară, au fost luate pe nepregătite. Fără să ţină cont că toţi s-au perindat pe la putere şi toţi au făcut la fel de mult nimic pentru prevenirea inundaţiilor.

După inundaţiile din vestul ţării, din 2004, care, la fel ca orice altă inundaţie de pe teritoriul României, ne-au luat pe nepregătite, Băsescu, proaspăt ales prezident, a tunat şi a fulgerat în cadrul CSAȚ. Atunci, mai-marele ţării a decis că nu se mai poate fără un sistem informaţional integrat de management al apelor. Era unul dintre primele planuri măreţe ale preşedintelui în Consiliu. Imediat apare soluţia salvatoare de la licuriciul mondial. România abia devenise membră NATO, iar marele licurici era cel mai bun prieten al micului purice de Carpaţi. Başca, Băsescu tocmai îşi pornise planul de politică externă cu axa lui Bucureşti-Londra-New York. Imediat, USAID şi USTDA, două organizaţii americane extrem de binevoitoare, se hotărăsc să finanţeze un studiu de fezabilitate pentru un astfel de proiect.

Trecînd peste faptul că proiectul în sine avea – şi are – unele probleme în legătură cu nişte tehnologii puţin cam depăşite, dar pe care eram obligaţi, conform studiului de fezabilitate, să le cumpărăm din import, musai din SUA, ideea proiectului unui astfel de sistem nu era nici pe jumătate rea.
 

Sinistrată, săracă, septuagenară. Povestea tristă a bunicii Minodora

O femeie de 76 de ani din comuna Arbore a rămas fără nimic. Se mai bazează doar pe nepoţi şi pe o pensie de 120 de lei.

Viaţă amară pentru cei afectaţi de inundaţii, care au fost uitaţi de autorităţi. În localitatea suceveană Arbore, o bătrână de 76 de ani nu are din ce trăi. Ajutorul de la autorităţi pentru ea şi nepotul ei, la două săptămâni de la inundaţii, a constat în patru conserve şi doi litri de apă.

“Ce a fost în casă tot a măturat. Azi nu am mâncat nimic. Stau şi mă chinuiesc”, se tânguie Minodora Ciobotaru.

Puhoaiele i-au inundat gospodăria de patru ori şi de fiecare dată a luat-o de la capăt, însă acum e cel mai grav. Femeia se bazează pe un nepotul de 18 ani, care încearcă să salveze ce se mai poate din casă. Cei doi trăiesc dintr-un ajutor social.

“Primesc 120 de lei. Şi cu băiatul ce să fac? Mănânc mai puţin, mai cutare. Am avut cartofi, a luat sacii cu cartofi tot, făină. Tot ceea ce a fost a luat apa, tot a luat”, spune bunica Minodora.

Bătrâna se plânge că autorităţile au uitat-o. Primarul însă spune că femeia ar trebui să solicite strămutarea.

“A fost inundată şi în 2006. E adevărat că a intrat şi acuma apă, a fost colmatat. Are un nepot în Bucureşti. Am discutat cu dumnealui şi dacă poate să vină să mai ajute”, a afirmat primarul Ionel Hricescu.

Cu lacrimi în ochi, bătrâna mărturiseşte că şi-ar fi dorit să nu scape cu viaţă. “Am spus că dacă mă lua Dumnezeu nu era nimica. Îmi părea bine că m-am dus să mă odihnesc. Poate anul acesta se va îndura Dumnezeu să mă ia, să nu mă lase. Că tare m-am săturat”.
 

Atenţionare de vreme severă pentru Galaţi, Sibiu şi Deva

Meteorologii au emis marţi o atenţionare de vreme severă pentru municipiile Sibiu şi Deva.

Meteorologii anunţă că în zona municipiului Sibiu, în intervalul 16:00-17.00 vor fi descărcări electrice, intensificări de vânt cu aspect de vijelie, averse ce pot depăşi 20 l/mp şi condiţii de grindină.

Aceleaşi fenomene se vor produce şi în zona municipiului Deva, în intervalul 16:30-17.50.
 

Bilanţ: Opt localităţi şi 122 de gospodării, afectate de inundaţii, în ultimele 24 de ore

Din 19.792 de persoane evacuate în acestă perioadă, 18.246 s-au întors la domiciliu, 1.546 fiind în continuare evacuate, a a anunţat ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a prezentat marţi ultimul bilanţ al inundaţiilor.

"În ultimele 24 de ore, au fost afectate opt localităţi, 122 de gospodării, 15 curţi, 17 subsoluri, un drum naţional în Buzău. În acest moment, mai sunt în două judeţe trei localităţi fără energie electrică", a declarat Vasile Blaga.

El a mai spus că din 19.792 de persoane evacuate în acestă perioadă, 18.246 s-au întors la domiciliu, 1.546 fiind în continuare evacuate.

Pe de altă parte, Ministrul Mediului a spus că în zonele afectate nu se poate interveni decât în momentul în care scade nivelul apei. Laszlo Borbely a atras atenţia asupra digurilor, care sunt sub presiunea apei de două luni.

"Digurile din sudul şi estul ţării trebuie urmărite. Sunt multe locuri în care acestea sunt înmuiate. În perioada următoare se va înregistra în continuare o scădere a debitelor apelor", a mai spus Borbely.

El a mai decplarat că strategia pentru inundaţii este finalizată, urmând să se facă o comandă unică pentru materialele de construcţie din zonele afectate de inundaţii.
 

Ministerul Mediului verifică modul de cheltuiere a fondurilor pentru îndiguiri

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că a dispus membrilor Corpului de control al Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) să meargă într-un control la Administraţia Naţională "Apele Române", pentru a verifica susţinerile secretarului de stat Valentin IIiescu.

"Am trimis deja Corpul de control al Ministerului la Administraţia Naţională «Apele Române» (ANAR), pentru a verifica acuzaţiile făcute recent de domnul secretar de stat Iliescu. Sperăm ca în câteva săptămâni să avem un raport complet şi atunci vom şti cu exactitate ce s-a întâmplat acolo. Până atunci permiteţi-mi să nu mă pronunţ în legătură cu aceste chestiuni", a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely.

Acesta a mai declarat că inspecţia Curţii de Conturi la ANAR este încă în derulare, raportul urmând să fie redactat "în următoarele două săptămâni". Acesta a participat, marţi dimineaţă, la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), la o videoconferinţă cu prefecţii şi preşedinţii consiilor judeţene din întreaga ţară susţinută de ministrul de Interne Vasile Blaga.

Secretarul de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, Valentin IIiescu, a declarat, duminică, la Râmnicu Vâlcea, că va încerca să facă public un raport "devastator" al Curţii de Conturi care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 "s-au furat ca în codru". "Nu înţeleg de ce Curtea de Conturi ţine sub fund acest document legat de modul în care au fost cheltuiţi, în 2008, banii pentru asemenea intervenţii, ca urmare a inundaţiilor din acel an, ca urmare a deciziilor luate ulterior, de construirea unor diguri care să protejeze localităţile şi populaţia. Este un raport devastator care evidenţiază, negru pe alb, cu subiect şi predicat, că s-a furat ca în codru şi că s-au alocat bani pentru localităţi în care nu trece niciun râu. Am intrat în posesia acelui raport, iar săptămâna viitoare voi încerca să îl prezint şi public, pentru că el evidenţiază şi o situaţie globală despre care multă lume a uitat sau nu mai vrea să îşi aducă aminte, dar care nu poate fi trecută cu vederea, dar şi ca, atunci când România nu mai avea resurse, s-au cheltuit foarte mulţi bani", a spus Valentin Iliescu.

Deputatul PDL Sulfina Barbu a declarat, luni, că secretarul de stat Valentin Iliescu trebuie să vină cu "clarificări" în legătură cu afirmaţia acestuia că ar exista un raport al Curţii de Conturi în care s-ar arăta că banii pentru diguri s-au furat ca în condru după inundaţiile din 2008.

Raportul Curţii de Conturi privind inundaţiile din 2008 invocat de secretarul de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, Valentin IIiescu, prezintă nereguli în ceea ce priveşte derularea negocierilor cu firmele de construcţii şi valoarea raportată a pagubelor şi indică posibilitatea încălcării legii.

Documentul este intitulat "notă de documentare privind utilizarea fondurilor băneşti primite de Administraţia Naţională Apele Române din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe 2008 şi din Fondul pentru Mediu aferent anului 2008 pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţiile din perioada 22 iulie-5 august 2008" şi relevă că acţiunea de control a fost efectuată în perioada 11 martie-9 aprilie 2010.

Nota include o serie de constatări care "pot releva posibilitatea" ca unele dintre activităţi să se fi desfăşurat cu nerespectarea în totalitate a prevederilor legale, şi anume că în unele cazuri nu concordă datele înscrise în procesele-verbale de calamitate întocmite imediat după producerea inundaţiilor de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din primării privind lucrările hidrotehnice efectuate, referitoare la cantitatea şi la valoarea pagubelor produse, cu datele centralizate la Direcţia de Investiţii din Administraţia Naţională Apele Române şi care au fost transmise ulterior la minister (acestea fiind mai mari decât cele stabilite iniţial), "fapt care pune sub semnul întrebării justeţea şi corectitudinea cantităţilor şi sumelor respective".

Ca exemplu în acest sens este invocat şi proiectul de "consolidare de mal râu Tisa la Săpânţa (judeţul Maramureş)", pentru care în procesul-verbal de calamitate a fost înscrisă de către comisia de constatare existenţa unei breşe extinsă pe o lungime de aproximativ 380 metri cu lucrări estimate de 510.000 lei, iar în situaţia transmisă de Administraţia Naţională Apele Române la minister acelaşi obiectiv figurează cu o lungime de 1.200 metri şi o valoare estimată de 11,8 milioane lei. Un alt exemplu invocat în document este proiectul de "supraînălţare dig mal stânga râu Jijia amonte confluenţă cu râul Prut (judeţul Iaşi"), pentru care iniţial a fost alocată suma de 880.000 lei în vederea realizării lucrării "reprofilare şi supraînălţare dig" pe o lungime de 1,470 kilometri, iar ulterior s-au solicitat fonduri de 17,6 milioane lei pentru realizarea aceleiaşi lucrări, dar pe o lungime de 38,100 kilometri.