Un document al Curţii de Conturi privind cheltuirea banilor la inundaţii în 2008, invocat de secretarul de stat Valentin Iliescu, reclamă "nominalizarea" firmelor executante de Ministerul Mediului şi neconcordanţe între datele trimise din teritoriu privind pagubele şi cele care ajungeau la minister.Nota de documentare a Curţii de Conturi fost întocmită de un auditor public extern, Petru Winzer, care, potrivit documentului, a întreprins o acţiune de documentare la Ministerul Mediului şi la Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) în perioada 11 martie-9 aprilie 2010.
Expertul explică în raport că a verificat modul de aplicare de către cele două instituţii a prevederilor HG 833/2008 şi HG 834/2008, "urmărind în mod deosebit legalitatea, utilitatea şi plata integrală şi la timp a contravalorii lucrărilor, serviciilor şi bunurilor materiale achiziţionate şi cheltuirea judicioasă a fondurilor băneşti alocate".
Documentul aminteşte că, în perioada 22 iulie-5 august 2008, s-au produs calamităţi în bazinele hidrografice Tisa, Siret şi Prut, fiind avariate 41 de construcţii hidrotehnice şi alte amenajări de apărare împotriva inundaţiilor aflate în judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Galaţi şi Maramureş.
Valoarea estimativă a fondurilor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităţilor a fost de aproximativ 436 de milioane de lei. Suma a fost stabilită în urma evaluărilor Direcţiilor de ape Someş-Tisa, Siret şi Prut. Ulterior, ANAR a analizat propunerile tehnice şi financiare transmise de cele trei direcţii. Din necesarul de 436 de milioane lei, prin cele două HG a fost alocată suma totală de 33,3 milioane lei.
Firmele proiectante şi executanţii lucrărilor au fost "nominalizaţi" de Ministerul Mediului "La propunerea Administraţiei Naţionale 'Apele Române' (propunere care a avut la bază solicitările formulate de direcţiile de ape zonale), conducerea Ministerului Mediului a nominalizat agenţii economici proiectanţi şi executanţi ai lucrărilor necesare înlăturării efectelor inundaţiilor", se arată în document. În text se arată că intervenţia pe teren în regim de urgenţă a firmelor specializate în astfel de lucrări trebuia să se realizeze, potrivit HG 833/2008, în baza unor soluţii tehnice însoţite de situaţii conţinând tipurile de lucrări executate şi cantităţile de materiale utilizate.
După aprobarea realizării lucrărilor de îndepărtare a efectelor inundaţiilor, Ministerul Mediului a "nominalizat prin ordin intern agenţii economici specializaţi în executarea serviciilor de proiectări şi a lucrărilor de construcţie-montaj pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte". Autorul materialului spune că, din datele puse la dispoziţie de şeful Departamentului de Dezvoltare-Investiţii din ANAR, Vasile Ofiniaşi, la selectarea firmelor de consultanţă, proiectare şi execuţie a lucrărilor, Direcţiile de Ape Someş-Tisa, Siret şi Prut trebuiau să ţină seama de "îndeplinirea cu obligativitate" a unor criterii. Astfel, firmele trebuia să fie "agrementate" de Ministerul Mediului pentru proiectarea documentaţiilor tehnice şi execuţia lucrărilor de gospodărire a apelor, să fie eligibile din punct de vedere tehnico-economic, să aibă experienţă similară în domeniu şi să deţină "organizări de şantier" în zonele afectate, astfel încât să poată interveni în regim de urgenţă.
Expertul arată că, în urma investigării prin sondaj, în baza documentelor puse la dispoziţie de Direcţiile de Ape Someş-Tisa, Siret şi Prut pentru 17 obiective de investiţii, a ajuns la unele constatări care "pot releva posibilitatea ca unele dintre activită?ile prezentate să se fi desfă?urat cu nerespectarea în totalitate a prevederilor legale".
Expertul dă ca exemplu, printre altele, obiectivul de investiţii , de pe raza de responsabilitate a Direcţiei de Ape Prut, pentru care iniţial ar fi fost alocată suma de 880.000 lei (350.000 lei prin HG 833/2008 şi 530.000 lei prin HG 834/2008), pentru realizarea lucrării "reprofilare şi supraînălţare dig" pe o lungime de 1,470 de km. Ulterior, arată documentul, s-ar fi solicitat fonduri de 17.617.067 lei, pentru realizarea aceleiaşi lucrări, dar pe o lungime de 38,100 km.
Un alt exemplu este cel al obiectivului de investiţii "Regularizare râu Suceava, tronsonul Vicovul de Sus, Frătăuţii Vechi, jud. Suceava", aflat în raza de responsabilitate a Direcţiei de Ape Siret. Pentru această lucrare, comisia pentru situaţii de urgenţă ar fi transmis date privind necesitatea unor lucrări de reparaţii la digul de apărare şi protecţie pentru o suprafaţă de 0,250 km, iar pentru realizarea ei a fost alocată suma de 900.000 lei, în două tranşe. "Această lucrare, care în primă fază trebuia efectuată în termen de trei luni, potrivit celor două acte normative, a fost extinsă în etapa a II-a, pe baza aprobărilor ulterioare, pe o suprafaţă de 0,350 km, efectuată pe o durată de zece luni şi cu o valoare aproape dublă de cea a lucrării efectuate în prima etapă, deşi diferenţa (de suprafa?ă n.r.) este nesemnificativă".
În unele situaţii, mai arată documentul, nu a fost vorba despre contractarea şi executarea unor lucrări noi de construcţii-montaj, ci de "obiective teoretic executate şi plătite în anii anteriori". Exemplele prezentate sunt cele de la obiectivele "Amenajare curs Iza şi Baicu la Dragomireşti", "Amenajare râu Vişeu la Vişeul de Jos şi Petrova", care ar fi fost executate şi în anii anteriori de aceeaşi firmă, respectiv de SC Repcon Oradea.
Raportul final al Curţii de Conturi ar urma să fie gata în 20 iulie. Secretarul de stat pentru Relaţia cu Parlamentul Valentin IIiescu a declarat duminică, la Rm. Vîlcea, că va face public un raport "devastator" al Curţii de Conturi care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 "s-au furat ca în codru".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu